România este o ţară cu un imens potenţial în sectorul agricultură ecologică. Consumul de produse ecologice este însă la un nivel extreme de scăzut din cauza lipsei de informare a consumatorului, dar şi din cauza preţurilor mult mai ridicate.

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu "modern" de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei. Agricultura ecologică  contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majora la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

 Ce produse agroalimentare pot fi considerate produse ecologice?
-produsele vegetale primare, neprocesate, animalele şi produsele animaliere neprocesate;
-produsele de origine vegetală şi animală procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetală şi/sau de origine animală;
-furajele, furajele compuse şi materiile prime

Cum se poate obtine producţie ecologica?
-eliminarea oricăror tehnologii poluante;
-utilizarea de rase, soiuri, specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu;
-ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului;
-integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor
Care sunt regulile obligatorii de producţie?
-utilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea alimentelor, produse pentru dezinfectarea adăposturilor de animale, în conformitate cu lista produselor permise în agricultura ecologică.
-folosirea de seminţe sau material vegetativ săditor, obţinute prin metode de producţie ecologică, începând cu anul 2004.
Ce inseamnă conversia şi de ce?
Perioada de timp stabilită conform normelor Uniunii Europene, necesară trecerii la agricultura ecologică.
Conversia presupune:
-renunţarea la aplicarea produselor chimice de sinteză;
-adaptarea exploataţiei la circuitul biologic natural de producţie vegetală şi animală;
-investiţii pentru modificări şi adaptări
Planificarea conversiei
- înregistrarea activităţii la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
- cerere către un organism de control din cele autorizate de către MAAP
-întocmirea planului de acţiune al conversiei
-stabilirea datei de începere a conversiei
-organizarea comercializării produselor ecologice
Perioada de conversie admisă
Durata perioadei de conversie va fi de:
-3 ani la culturile perene şi plantaţii
-2 ani la culturile de câmp anuale
-2 ani la pajişti şi culturi furajere
-12 luni la animalele pentru carne
-6 luni la rumegătoarele mici şi porci
-6 luni la animalele de lapte
-10 săptămâni la păsări pentru carne, cumpărate la vârsta de 3 zile
-6 săptămani pentru păsări destinate producţiei de ouă
-1 an la albine , dacă familia a fost cumparată din stupine convenţionale
După terminarea perioadei de conversie se poate practica agricultura ecologică.

Sprijin financar pentru sustinerea agriculturii ecologice:

Conform Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Mihai Dumitru pachetul financiar alocat României pentru anul 2010 este de 5 milioane de euro. Producătorii din agricultură ecologică vor fi sprijiniţi financiar pentru costurile de certificare şi conversie, respective de trecere de la agricultura convenţională la cea ecologică.

 Agricultura ecologică la nivelul judeţului Argeş

  La nivelul judeţului Argeş sunt înregistraţi 6 operatori în domeniul apiculturii cu un număr total de 1695 de stupi, aceştia produc deja ecologic, 3 operatori în conversie cu o suprafaţă de 1263 ha de păşuni şi fâneţe, 3 operatori în producţia vegetală cu o suprafaţă de 16 ha, aceştia sunt în conversie şi 3 comercianţi de produse ecologice. De asemenea a fost înregistrat 1 importator de produse ecologice şi 1 exportator.